search
top

Ucraina în război. Primele concluzii

Luptele din estul Ucrainei par să se îndrepte spre un deznodământ. Astfel, putem trage primele concluzii după luni de confruntări. Confruntări care au multe similitudini cu altele în care a fost implicată Rusia după 1991 pe teritoriul statelor anterior componente ale URSS, dar și multe diferențe esențiale, care arată niște limite de ambele părți, atât din partea rusească, cât și ucraineană.

După cum știm cu toții, după anexarea Crimeii fără rezistență, fără luptă, fără vreun foc de armă, (vezi Crimeea a căzut fără luptă), caz poate unic în istorie, atenția Rusiei s-a îndreptat spre zonele din Ucraina în care etnicii ruși sunt majoritari, cum ar fi estul și sudul Ucrainei. Repetarea scenariului din Crimeea părea deosebit de plauzibilă, ținând cont de preponderența factorului rus în zonă. Cu toate că în prima fază, implicarea directă a Rusiei a fost împiedicată de întărirea militară amenințătoare a frontierei NATO din est (vezi Până unde va merge Putin?), se deschide un nou front în estul Ucrainei, unde se declanșează confruntările militare.

Dar aici se dovedește faptul că ceea ce a mers o dată, nu e obligatoriu să funcționeze altă dată, într-un nou context. În Crimeea, unde Rusia beneficia de baze puternice, avea mii de militari în teren, a mers. Câteva demonstrații, apariția trăgătorilor fără însemne, fără dubiu militari ruși, dar mai ales lipsa de reacție (cu ordin de la Kiev, în mod sigur) a unităților militare ucrainene care s-au închis în propriile baze punându-se din start în poziția de asediați pe propriul lor teritoriu recunoscut de ONU, și Crimeea a fost anexată. Dar asta nu a funcționat și în restul Ucrainei, pe teritoriile pretinse de către Rusia. În primul rând, și ucrainenii au tras concluziile de rigoare. Apoi Ucraina are un nou președinte în urma alegerilor, un președinte cu putere de decizie, care poate să acționeze.

Rusia a aplicat vechea metodă care s-a dovedit câștigătoare în Crimeea, dar aici se arată a fi perdantă. Apar separatiștii proruși, se organizează fel de fel de întruniri, se decide desprinderea de Ucraina, forțe paramilitare ocupă puncte cheie, dar se ajunge la confruntări cu armata ucraineană, iar separatiștii încep să piardă teren. Și rău de tot.

Să ne amintim de hărțile care circulau pe internet în carene erau arătate zonele din Ucraina care ar urma să intre în stăpânirea Rusiei, tot estul și sudul Ucrainei, până la granița directă cu România în Bugeac.

Cu toate acestea, după un timp relativ scurt, zona controlată de separatiști se reduce la mult mai puțin, la circa 12 orașe cu regiunile limitrofe, care s-au redus în ultimele zile la Donetsk și Lugansk.

Ar fi momentul să facem câteva paralele cu conflictele care au implicat Rusia în Moldova și Georgia la începutul anilor 1990. Atât în Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria, separatiștii proruși au beneficiat direct de sprijinul armatei ruse care se afla în zonă. Moldova și Georgia nu aveau armată, nu aveau  armament, erau state tinere abia apărute pe hartă. Și totuși, s-au bătut cu succes contra separatiștilor inventați de Moscova, și au fost înfrânte abia după intrarea directă în luptă a armatei ruse, cu tancuri, artilerie și aviație. Dar iată că la douăzeci de ani după aceea, când se confruntă cu un stat cât de cât consolidat, separatiștii, deși ajutați de ruși, au mari probleme. Fiindcă nu este niciun dubiu, separatiștii din Ucraina sunt finanțați, susținuți cu provizii și armament, chiar și cu luptători, de către Rusia. Să ne amintim că există și un centru de recrutare la Moscova pentru voluntarii ce vor să lupte în estul Ucrainei, la Donetsk și Lugansk. Și cu toate acestea, dau înapoi.

Acest aspect pune Rusia, inclusiv pe președintele Putin, într-o situație cât se poate de ingrată. Pe culmile popularității după anexarea Crimeii, acesta se vede pus într-o situație fără ieșire, mult mai complicată decât situația din Cecenia, unde conflictul continuă sub forma unei gherile de joasă intensitate dublată de atacuri teroriste devastatoare pe teritoriul rusesc.

Putin este cu spatele la zid. Dacă cedează, își pierde obrazul nu numai în fața partenerilor externi, ci și chiar pe plan intern. După imensa sa popularitate dobândită după anexarea rapidă a Crimeii, întreaga Rusie aștepta un succes de aceeași manieră în Ucraina, al cărui rezultat ar fi fost dobândirea estului și sudului acestei țări foarte repede. Dar vedem un rezultat contrar, înțepenirea conflictului delimitat la câteva orașe situate la granița de vest a Rusiei.

Mai mult, sancțiunile economice ale Vestului încep să roadă în economia Rusiei, bazată pe exportul de materii prime. Aceste sancțiuni își vor arăta efectele pe termen mediu, iar efectele lor vor fi importante.

Concluzii

Ne întrebăm acum, cine pierde și cine câștigă din acest conflict?

Cel mai mare perdant este fără îndoială Rusia. Ea pierde pe multiple planuri, nu numai cel militar. Militar, dovedește că nu poate să susțină o mișcare secesionistă de anvergură în Ucraina, vedem de pe acum rezultatele previzibile. De la planurile de a anexa cam jumătate din această țară, la ora actuală zona controlată de secesioniști se reduce la câțiva kilometri pătrați în jurul a 12 orașe dintre care cele mai importante sunt Donetsk și Lugansk. Tocmai de aceea, disperată să nu piardă și această zonă, Rusia intervine direct, fără să se mai ascundă, inclusiv cu tiruri de artilerie de pe teritoriul său împotriva armatei ucrainene, după cum arată imaginile din satelit.


Mai mult, în disperarea de a înclina balanța, Rusia a dat pe mâna separatiștilor echipament militar performant, ca și sistemul SA-11Buk care a doborât cursa malaieziană MH17. Să fim bine înțeleși, nici rușii, nici separatiștii nu au dorit doborârea avionului, dar acest fapt s-a întâmplat deoarece rușii au dat pe mâna unor oameni prea puțin instruiți cu un astfel de echipament. În primul rând, achiziția și identificarea țintei trebuia să fie făcută de un radar performant, nu de către cei care mânuiau sistemul și care nu puteau diferenția semnătura radar a unui avion civil de unul militar. De aici și disperarea rușilor de a face pierdute dovezile care să îi incrimineze. Indiferent, a fost o grea lovitură de imagine a Rusiei.

Rusia pierde enorm, nu numai în urma sancțiunilor economice. Cu toată resetarea relațiilor hotărâtă de Obama după atacul din Georgia din 2008, Rusia se pune din nou în postura agresorului. Vestul nu îl mai vede pe Putin ca și pe un interlocutor, ci dimpotrivă. La fel, investițiile străine, atât de necesare economiei rusești, vor avea de așteptat ani mulți de acum încolo. Mai mult, ceea ce Rusia dorea și aștepta, slăbirea NATO în Europa de Est, nu se va petrece, ba dimpotrivă. Agresivitatea lui Putin, ca și în alte cazuri, va avea efecte contrare așteptărilor sale, inclusiv prin faptul că și-a îndepărtat Ucraina pentru multă vreme de acum încolo.

Un alt perdant este Ucraina, desigur. A pierdut Crimeea, poziția dominantă în Marea Neagră. Cine stăpânește Crimeea, domină Marea Neagră. Mai mult, anul trecut, flota ucraineană se afla pe locul patru între puterile maritime militare din Marea Neagră, în urma celei rusești, turcești și române. Azi, practic nu mai există. Chiar și Bulgaria are o flotă maritimă militară superioară.

Să ne amintim de pretențiile naționaliștilor ucraineni, care revendicau teritorii din Rusia, Polonia și alte părți, inclusiv din România, ei aveau pretenții asupra Deltei Dunării, Bucovinei și Maramureșului. Pentru ei, Basarabia li se cuvenea de drept. Și totuși, în martie au fost nevoiți să înghită pierderea Crimeii. A fost o trezire la realitate, între aspirații și crudul adevăr.

Continuând, ne amintim de faptul că Ucraina se putea lăuda anul trecut cu o armată de două sute de mii de oameni și cu peste un milion de rezerviști, cu mii de tancuri și sute de avioane performante. Încă ne mai întrebăm unde sunt acestea, din moment ce nu sunt în stare de câteva luni de zile să lichideze total insurgența din est, care se reduce la câțiva kilometri pătrați. În mod normal, o ofensivă hotărâtă cu artilerie și tancuri ar fi trebuit demult să termine republicile autoproclamate de la Donetsk.

Să ne amintim, în iunie 1992 separatiștii transnistreni intrau în Tighina sprijiniți de Armata a XIV-a rusă cu douăzeci de tancuri care arborau drapelul Rusiei. Șase din ele au fost distruse în luptele de stradă, și totuși, o mare parte din oraș a rămas sub stăpânirea moldovenilor până la armistițiu. La Cocieri primul tanc rusesc a fost distrus de moldoveni, ofensiva rusească bătând apoi pasul pe loc.

Dar unde sunt sutele de tancuri ucrainene care apar în statistici? Unde sunt zecile de mii de militari ucraineni care ar putea șterge într-o zi republicile proruse? Dar avioanele și elicopterele? Vedem că au fost câteva doborâte, a murit și un general ucrainean, dar restul? Dintre cele multe din statisticile care ne arată o armată ucraineană deosebit de capabilă să poarte un război?

În schimb, vedem sute de soldați ucraineni care pleacă în Rusia, vedem etnici români din Bucovina de Nord care refuză încorporarea, vedem faptul că Ucraina are mari probleme. Iar acordurile cu UE nu vor rezolva aceste probleme.

Se dovedește faptul că atât Rusia, cât și Ucraina, au capabilitățile militare mult exagerate, la proba practică, a războiului, ambele nu se ridică la nivelul pretențiilor.

Cine câștigă din acest conflict?

Fără îndoială, statele din estul Europei de la granița NATO. Prin acest conflict li se arată încă o dată importanța, chiar în momentul în care SUA ar fi dorit să-și mute atenția spre Pacific. Câștigul imediat? Baze NATO, investiții NATO în armament, dar și mutarea investițiilor occidentale din Rusia pe teritoriul acestora.

România? Ar putea câștiga enorm din această conjunctură, dacă ar avea conducători capabili. Dar dacă mă uit la candidații la prezidențiale, tare mă tem că vom pierde și acest tren, la fel cum am pierdut și altele pe mâna noastră.

 

 

 

Comments

comments

17 Responses to “Ucraina în război. Primele concluzii”

  1. Dupa mine treaba sta cu totul altfel! Nu sunt filorus si nici filoamerican (filoatlantist), eu sunt contra “stapanilor” lumii! Eu zic ca suntem in pragul unei schimbari planetare! Americanii vor razboi cu rusii prin interpusi, din prisma faptului ca au intrat in “numaratoare” inversa… Intr-un an vorbim de SUA la trecut, -ca o fosta mare putere retrogradata la rang cu doua cifre…

    Synthèse générale sur la Crise ukrainienne: http://www.les-crises.fr/le-gouvernement-fasciste-de-kiev-que-nous-soutenons/

    Série Ukraine: http://www.les-crises.fr/ukraine/

    Ukraine : Histoire d’une guerre (5)-LA PRESENCE AMERICAINE: http://www.agoravox.fr/actualites/international/article/ukraine-histoire-d-une-guerre-5-154626

  2. Dragos says:

    In sfarsit a aparut articolul. Tare mult am asteptat:)

    Frumos!

    Succes

  3. Robert Ionut says:

    Domnule Cristian, este doar impresia ca ucrainienii sunt pe val. Putin nu va ceda niciodata in a sustine separatistii. Cred ca mai degraba vor sa ii atraga inauntru teritoriilor cunoscute de separatisti, ca apoi sa ii nimiceasca. Din pacate si noi daca intram peste ucrainieni ii facem zob. Parcul nostru asa vechi inca porneste la prima cheie, al lor e deja fier vechi. Germania deja accepta ca Rusia are Crimeea. E doar o chestiunde de timp pana cand si ceilalti o vor face. Si asta va fi valabil curand si pt alte state.

    Ps: apropo de avionul doborat. E clar ca au fost ucrainienii din greseala. Este logic, din moment ce nu se mai spune nimic despre acest fapt, cu tot cu cutii negre. Ca sa nu zic intoxicarea aia fabuloasa de conversatie pusa la doar cateva minute dupa…

    • dans says:

      sunt citeva fotografii interesante din satelit cu doua Mig-29 din care unul trage o racheta spre avionul malaiesian. Pot fi trucate, dar dovezile prezentate in secret Chinei si Germaniei de catre rusi au linistit apele. Se pare ca norocul rusilor a fost ca resturile au cazut in zona prorusa, si rusii au avut acces la dovezi.
      Cit despre armament, prin coruptie, ca si in cazul Moldovei, rusii au retras toata tehnica performanta. Ceea ce a ramas a fost “”la numar” pt fraieri. Cu ce s-a mai vindut pe sest… resturile sunt la lucru in Donetzk.
      Ucrainienii au fost in istorie luptatori buni, dar exista o lipsa de motivatie in acest caz, inexplicabila totusi luind in consideratie avintul expansionist din declaratiile publice. Le-a placut si le-a fost usor sa se ia de romani, unguri, polonezi. Cu rusii nu prea au singe in instalatie.

  4. Adrian says:

    Va salut Domnule Negrea,

    In sfarsit ne incantati cu inca un articol. Ca fan al articolelor dumneavoastra trebuie sa ma aliniez comentariului compatriotului Dragos: ne-ati lasat cam mult sa asteptam 🙂
    V-am mai facut aceasta sugestie in trecut, imi pare rau ca ma repet, dar cred ca trebuie: va rog sa va aplecati mai mult catre istoria neamului nostru si sa va folositi talentul pentru a face lumina in cateva perioade intunecate ale trecutului nostru ca neam. Avand in vedere ca prezentul apare ca o dezamagire totala, iar exemplele pozitive sunt din ce in ce mai putine, avem nevoie de exemple din trecut, barbatii romani trebuie sa fie constienti ca, daca va fi nevoie, vor trebui sa moara ca sa apere acest pamant stramosesc si sa lase deoparte actuala clasa politica. Nu pentru ei vom lupta, ci pentru neamul si pamantul nostru stramosesc.

    Va multumesc si va urez multa sanatate si putere de munca!

    Adrian Serban

    • Cristian Negrea says:

      Multumesc tuturor pentru comentarii, este mult adevar in ceea ce spuneti. Referitor la partea cu istoria neamului nostru, istoria noastra adevarata, pot sa va spun ca va aparea in curand, la inceputul lui septembrie, o revista de istorie militara romaneasca si mondiala, care se apleaca exclusiv asupra acestor chestiuni. Pot sa spun cu modestie ca ma numar printre redactorii acestei reviste numite Tactica si Strategia.

  5. Razvan says:

    Secesiunea Abhaziei (1993) si Osetiei de Sud (1991) fata de Georgia nu cred ca e comparabila cu situatia actuala din Ucraina. Partea georgiana sustine opinia dvs, sustinere directa a Rusiei pentru aceste republici rebele, insa cred ca situatia de atunci a fost mult mai complicata. La inceputul anilor 90 Rusia era intr-o stare de haos, multe grupuri de interese care actionau diferit, nu exista o conducere centralizata, cum e in prezent. Rusia atunci a livrat arme catre ambele parti, elita politica il sustinea pe Eduard Shevardnadze iar elita militara ii sustinea pe separatisti, asa pentru a simplifica putin situatia de atunci. Practic cu bani se cumpara orice sprijin din Rusia.
    Discutia este mai lunga dar pe scurt, in opinia mea, Georgia a pierdut cele doua republici din urmatoarele cauze:

    – atitudinea ultranationalista a fostului presedinte georgian Zviad Gamsakhurdia, care in 1990 a proclamat Georgia pt georgieni, alienand si antagonizand toate celelalte minoritati etnice.
    -razboiul civil intern intre Gamsakhurdia si Sevardnadze si starea de haos complet din tara, banditism generalizat.
    -determinarea si hotararea abhazilor si osetinilor de-a deveni independenti. Osetinii, ca natie de oameni de munte au o traditie razboinica superioara georgienilor, de aici si determinarea in lupta. Abhazii si-au adus in ajutor “Confederatia popoarelor caucaziene”, voluntari/mercenari din Cecenia, Ingushetia, Osetia de Nord, Daghestan etc. Samil Basaev, faimosul luptator si apoi terorist cecen a condus un batalion in luptele contra georgienilor, fiind responsabil printre altele de cucerierea orasului Gagra.

  6. Istoricul fanatic says:

    Bine ati revenit Domnule Negrea.Asteptam de mult un nou articol de-al dumneavoastra.Sunt de acord cu dvs ca la cat de arogant se comportau rusii si ucrainienii si dadeau impresia ca sunt forte aici in zona asta, acuma situatia reala a iesit la suprafata.

    Inca ceva,revista Tactica si Strategie se va gasii la chioscurile de ziare?

    • Cristian Negrea says:

      Da, in reteaua Inmedio.

    • Ole says:

      Am urmarit miscarile celor 5 armate ale separatistilor(total de 5-7000) luni de zile. De fapt Ukraina acuma ar trebui sa schimbe tactica, sa inceapa asediu oraselor Donetk,Lugansk,Mariupoli.S-a strinc cercul. Este imposibil de efectuat in secolul nostru -vor muri multi civili, care au o singura vina-nu vor sa invete limba Ukraineana. Nu poti trimite soldati de 10-20 de ani sa lupte cu fosti Afgani(au 40-50 de ani, veterani a Afganistanului,care nu au o viata , nu mai au ce pierde) , platiti de Novorusia. Am obtinut si numere de tel–se facea angajari de soferi de –tankuri, piloti de avioane…Deci acuma e timpul perfect de a duce tratatvite cu Novorusia.Nici un razboi lung nu a pierdut Rusia

  7. Dorel says:

    Update.Din cauza mai multor erori minore a rezultat dobararea avionului malaezian.Tinta era un avion Aeroflot, care trebuia sa fie motivul pentru atacul armatei rosii si invadarea Ucrainei.
    Dar completul de rachete a ajuns intr-un sat care avea aceeasi denumire cu punctul unde trbuia sa ajunga, dar era mai aproape de culoarul de zbor al avionului malaezian.Acesta a ajuns la cateva minute inaintea celui rusesc si a incasat rachetele.Iar monitorizarea de un radar mai precis care sa realizeze identificarea sigura a tintei nu a avut loc.

    • Ole says:

      in Rusia sunt zeci–sute de localitati cu aceeasi denumire, asa ca nu cred in acest gen de greseli.doar poate fi o scuza.In Crimeea dupa anexare,rusii au bagat 25 bucati de S300 , sunt arme net superioare Bukului, acu 4 ani rusii au stopat vinzarea de S300 catre Iran dupa acordul cu americanii. Totul la rusi are pragmatizm . Au fost lansate zvonuri ca..Ukraina face baza militara Nato in Crimeea–sau–vine un miliardar Chinez sa investeasca 10 miliarde in Crimeea–sau-Rusia a propus ajutor de 15 miliarde contra cedarii acestei peninsule. Oricum am neamuri in Crimea si sunt super multumiti..deci mita ruseasca are efect

  8. Andrei din Vest says:

    Analiza dvs este pertinenta, ader la concluziile ei, insa nici eu nu cred ca Putin va ceda, cred ca isi va asuma orice risc pentru a nu isi sifona imaginea in caz de infrangere a insurgentei, altfel spus va implica gradual trupele regulate rusesti, cum dealfel o si face deja. In privinta Georgiei ca unul care a studiat ani de zile conflictul din Abhazia (avand acces la surse georgiene si rusesti) cu episoadele din 1992-93, 1998 si cel mai binecunoscut din 2008, va pot spune ca si Georgia a primit in 1992 de la trupele armatei sovietice de pe teritoriul sau cantitati importante de arme (sute de tancuri, masini blindate si piese de artilerie si aruncatoare) folosite insa necorespunzator in actiunile militare iar trupele georgiene pareau mai degraba militii de clan sau grupari infractionale pana dupa incheierea razboiului.

    • Ole says:

      De fapt mafia georgiana din Moscova era renumita , 90% din pietile Moscovei erau controlate de ei. Asa ca Putin a interzis cazinourile(jokuri de noroc) apoi a intrat cu un pretext stupid in Georgia, avea sustinere deplina din partea rusilor, avea din ( intimplare) o armata cantonata dupa munti. Nici un avion georgian nu a putut decola de pe aeroport, cika au folosit rusii arme de bruiaj,. Concluzia- nu te poti opune rusiei..pe termen lung ..e de rau

  9. Silviu Nastase says:

    Ucraina ca stat este o fictiune. O mare parte a populatiei din Ucraina (spatiu lipsit de coeziune nationala) vorbeste limba rusa. Acest fapt ofera o scuza Rusiei in interventia militara din estul Ucrainei. Si totusi trebuie sa respectam actiunile Kiev-ului impotriva actiunilor rusesti. O palma data de slavi impotriva celor mai necivilizati slavi.Daca Rusia va ameninta Tara, noi vom lupta. Acesti slavi nu au ce cauta in Europa.

  10. terente says:

    Ucraina este un stat artificial creat.Contributori?In primul rind imperiul tarist care a infrint tatarii si a preluat cam jumate din actuala suprafata a Ucrainei.Urmarea?Colonizare masiva cu ucrainieni,rusi,nemti etc a stepei si zonelor limitrofe de la Marea Neagra.Acolo unde inainte erau “urme” de slavi,moldoveni sa.
    In al doilea rind sovietele care au atribuit actualul teritoriu Ucrainei,mai putin Crimeea si zona de trecere spre Rusia.
    Este un razboi geopolitic pornit de Occident.Scopurile?Posibil o noua linie de demarcatie Est-Vest,asigurarea resurselor agricole a Ucrainei, dar si o slabire a Rusiei,pentru a fi mai usor de accesat resursele acesteia.
    Cine isi imagineaza ca avem un Putin=Hitler se inseala!Putin a fost fortat,ca la manual,sa intre in acest joc.
    La fel cine isi imagineaza ca Occidentul a fost “surprins” de actiunile Rusiei se inseala.Exista scenarii facute de specialisti in asa numitele jocuri care detaliaza fiecare pas si fiecare varianta posibila.Tot ce s-a intimplat in Ucraina era prevazut,sau “ajutat”,sa se intimple,conform scenariilor facute.Nu e nimic nou sub soare!Situatii de acest gen au fost cu miile in istorie si-o sa mai fie!Difera numai tehnologia si super arta intoxicarii!Mi-e scirba!Am ajuns si noi,prin apartenenta UE,parte la jocurile gretoase dintre imperii!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

top